Istoricul satului se pierde în negura vremurilor, când pe le anul 1700 purta numele de Lăzăreni. Ulterior a fost numit Cilibiu după numele boierului Cilibiu ctitorul bisericii cu hramul „ Sf. Nicolae”(Iordache Ruset). Tot el a ajutat la construirea Bisericii din Horecea de lângă Cernăuţi, şi care a fost zidită la anul 1774.
De-a lungul vremii Biserica s-a deteriorat, fiind rezidită în jurul anilor 1800-1850 de către familia domnitoare Sturdza, care s-a localizat aici, ridicând o nouă Biserică, pe locul celei vechi, cu hramul „Sfinţii Arhangheli: Mihail şi Gavriil”. Pe uşa bisericii s-a găsit data de 1818
Biserica Cilibiu are un plan triconic, compartimentat la interior în altar, naos şi pronaos. Ulterior a fost adăugat un pridvor. Edificiul are următoarele dimensiuni : 16,50 m lungime interioară, 18,70 m lungime exterioară; 7,80 m lăţime (în dreptul absidelor), şi 11.65 m înălţimea până la coama acoperişului. Biserica nu are turlă având doar un acoperiş cu învelitoare de tablă.
În prezent, edificiul se află într-o stare de degradare accentuată. În urma releveului şi a expertizei s-au constatat infiltraţii în pereţi, fisuri în bolta centrală, fisuri în arcele ferestrelor, pridvor desprins de navă, soclu puternic fisurat, tencuieli degradate şi zidărie măcinată.
În curtea bisericii, chiar în faţa altarului sa află cavoul familiei Sturdza, distrus în mare parte în urma celor două războaie mondiale, când soldaţii ruşi l-au folosit pe post de cazemată. După instaurarea regimului comunist, familia Sturdza a fost alungată, iar biserica a fost distrusă aproape în totalitate.
În decursul anilor lăcaşul de cult a fost refăcut cu osteneala vrednicilor credincioşi, având în prezent hramul "Sfânta Treime".
